Participare la întâlnirea interreligioasă de la Strasbourg (13 aprilie 2015)

Ca în fiecare an, Consiliul Regional al Alsaciei a organizat în după-amiaza zilei de 13 aprilie 2015, la sediul său din parcul Wacken (Strasbourg), întâlnirea grupurilor interreligioase din Răsăritul Franţei. Parohia ortodoxă română din Strasbourg este reprezentată încă de la început în sânul comitetului de lucru al Consiliului Regional şi a participat intens, în lunile care au precedat întâlnirea, la organizarea acesteia.

Tema reţinută a fost : „La franternité : passer des mots à l’action !” Fiecare religie şi-a desemnat un reprezentant – cu precădere laic – care să exprime sensul cuvântului « fraternitate » în tradiţia sa religioasă şi, mais ales, modul în care se traduce acest cuvânt în viaţa de zi cu zi. Comunitatea ortodoxă română a fost reprezentată de dl. prof. univ Alexandru Oancea, vice-preşedintele parohiei.

Inainte de a da cuvântul intervenenţilor celor şapte religii reprezentate în sală, Dl Philippe Richert, preşedintele Regiunii Alsacia şi fost ministru, a salutat cele peste 250 de persoane prezente şi a reamintit intentia care a stat la temelia iniţiativei de a reuni religiile în aula unei instituţii eminamente politice : aceea de a crea o platformă de discuţii şi de cunoaştere liberă între culturi şi credinţe şi de a manifesta respectul omului politic faţă de preocupările religioase ale locuitorilor regiunii. Trebuie menţionat că acest climat de proximitate cordială între credinţă şi politică – fără ca una să prevaleze asupra celeilalte – este specific Alsaciei şi continuă să uimească prin implicaţiile sale concrete pe cei „aflaţi doar în trecere”. Incheindu-şi cuvântul cu îndemnul de a „face să coboare cuvântul fraternitate de pe frontispiciile monumentelor publice şi a-i da un sens concret„, dl Philippe Richert a declarat deschise lucrările întâlnirii. S-a tras la sorţi spre a se stabili ordinea vorbitorilor – încă un indiciu al egalităţii de tratament – iar primul orator a fost… dl Alexandru Oancea.

Plecând de la parabola Samarineanului milostiv, d. sa a remarcat faptul că dacă, teoretic, toţi oamenii pot fi fraţii noştri, întrebarea pe care ar trebui de fapt sa ne-o punem este „ai cui fraţi suntem noi„? Continuând tot pe făgaşul Scripturii, răspunsul ar fi : „suntem fraţii aceluia căruia i-am făcut bine în mod dezinteresat… lăsându-ne pătrunşi de Duhul, aşa cum s-a lăsat pătruns samarineanul„, ajutând un necunoscut, care, pe deasupra, îi putea fi şi duşman. In lumina acestei cugetări, „mergând către ‘fratele’, îl descoperim pe Dumnezeu„, ceea ce ni se poate părea vertiginos, chiar imposibil, dar posibil cu ajutorul lui Dumnezeu „pentru care nimic nu este cu neputinţă„. „La Fraternité n’est pas quelque chose qui est donné. C’est quelque chose qui se fait. Avec l’aide de Dieu” – şi-a încheiat dl Oancea meditaţia.

Firul roşu al expunerilor care s-au succedat l-a constituit afirmaţia că fraternitatea face parte din acele valori numite „absolute”, comune tuturor religiilor, aflându-şi sorgintea în însăşi originea omului, lămurindu-se ca aurul prin foc în relaţia de credincioşie faţă de Dumnezeu şi de solidaritate faţă de aproapele, oricine ar fi el.

Recrudescenţa nedreptăţii şi a violenţei dintre oameni sau grupuri – motivată adesea pe criterii religioase – care se lăţeşte astăzi ca o pată îngrijorătoare pe harta lumii, ne pune în faţa unei constatări de netăgăduit : aceea că fraternitatea este mai uşor de gândit decât de realizat” – a fost concluzia moderatorului întâlnirii, filosoful Yann Martin. De unde şi necesitatea de a construi edificiul înfrăţirii între oameni ca pe oricare alt edificiu, „piatră după piatră, zi după zi, folosind mortarul indispensabil al cunoaşterii reciproce binevoitoare, al respectului semenilor noştri, oricât de diferiţi ar fi aceştia, şi al comunicării permanente cu ei„.

Tot ca un corolar al bunei colaborări dintre politic şi religios care există în Alsacia, grupurile interreligioase evocate mai sus au luat recent hotărârea de a înfiinţa un forum intitulat „Casa religiilor„, unde fiecare să se poată informa sau să intre în contact nemijlocit cu realitatea cotidiană a celor de altă credinţă, cultură ori tradiţie. Parohia ortodoxă română face deja parte din acest circuit, deschizându-şi biserica pentru vizită şi documentare oricărei persoane sau grup interesat să cunoască ortodoxia mai îndeaproape. In acelaşi spirit, enoriaşii „ies” literalmente dintre zidurile bisericii spre a-i întâlni pe ceilalţi în diferite locuri publice, prin concerte, conferinţe, mese rotunde şi alte participări la viaţa cetăţii. In viitorul apropiat, acest demers va îmbrăca forme noi, pe măsură ce solicitările se vor înmulţi şi diversifica.

Articol publicat în ziarul Lumina al Patriarhiei Române : http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/intalnirea-anuala-grupurilor-interreligioase-din-alsacia-franta